Un weekend mai linistit, cu filme si carti

Am avut un weekend mai linistit. Am fost la Bruxelles. „Cerberii” cheltuirii banului public de la diverse publicatii si institutii nu au a-si face probleme. N-am fost in „delegatie parlamentara” ci sa-mi vad sotia, pe banii mei…
Dar nu acesta era mesajul…Ca de obicei, pentru mine orice deplasare la Bruxelles, acum mai rar, inseamna si o escala la „Waterstone`s”, o librarie situata pe Bulevardul Adolphe Maxlaans, o librarie in care poti gasi cele mai noi aparitii editoriale. De data aceasta m-am oprit asupra a doua titluri care sunt acum in „Top 10” al cartilor politice: este vorba de „What does China think?”, o carte semnata de Mark Leonard, director executiv al European Council on Foreign Relations, si „The New Cold War. How the Kremlin Menaces both Russia and the West” de Edward Lucas, un vechi corespondent al „The Economist”, care urmareste regiunea din 1986…
„What does China think?” este o investigare extrem de interesanta a modului in care policy-makers din China proiecteaza destinul tarii lor: despre „indicii” puterii nationale a Chinei, despre economie, despre democratizare si viitorul rol al partidului, despre „Yellow River Capitalism” etc… Marturisesc ca am citit mai multe carti despre China. M-a pasionat si istoria maoismului, dar si analiza transformarilor actuale. Aceasta carte e una dintre cele mai interesante…Pentru ca isi propune sa lase sa vorbeasca vocile chineze…Nu mai este vorba de ceea ce cred altii despre China si destinul ei, ci ceea ce cred chinezii despre viitorul lor.
Oricum, sunt abia la jumatate cu lectura si la sfarsit am sa va spun concluziile mele… Si despre aceasta carte, si despre cea referitoare la Rusia, care mi s-a parut incitanta, dar de care nu m-am apucat inca…
In weekend am avut, in sfarsit, ragazul sa vad si eu filmul lui Cristian Mungiu. L-am gasit la un studio de inchiriat dvd-uri din Place Jourdain si am fost mandru de chestia asta…Filmul este intr-adevar remarcabil si ne aduce aminte la milimetru de o epoca pe care multi dintre noi (voi) am trait-o doar partial. Nu sunt critic de film, asa ca nu vreau sa ma lansez in consideratii care sa ma arunce in ridicol. Realizarea e exceptionala. Cel mai mult ne-a placut, sotiei mele si mie, „scena mesei”, care reproducea toate stereotipurile unei conversatii din “clasa mediu - intelectuala” a regimului totalitar.

Despre nepotism in politica, tonomatele cele bune si tonomatele cele rele

Fara indoiala, sfarsitul acestei saptamani a fost marcat de declaratiile veninoase ale lui Traian Basescu. La intoarcerea de la Bruxelles, unde s-a desfasurat Consiliul European, romanii asteptau probabil ca Presedintele lor sa le spuna ce s-a discutat la cea mai importanta reuniune periodica a liderilor Uniunii Europene. Dar, surpriza, din avion nu a coborat seful statului roman ci „capul de familie” Basescu, sau, eventual „analistul media Basescu”, specializat in fenomenul de concentrare a trusturilor de presa. „Capul de familie” ne-a explicat nervos ca nu va mai tolera atacurile la adresa fetelor sale, ca micuta familiei, unsa secretar general al PD-L, a fost nedreptatita de criticile de presa ce vizau cuvantarea ei agramata in fata studentilor portocalii.
„Analistul media” Basescu a condamnat practicile trusturilor ticalosite, care platesc comentatori pentru a-l denigra. In fine, se cam stie ce a spus (inca) Presedintele Romaniei, inclusiv expresia cu « tonomatele » in care bagi euro pentru a-l injura, asa ca nu voi reproduce aici…
N-am nimic cu Elena Basescu. Emotiile ei, incercand sa reproduca un discurs serios al carui continut probabil ca nici nu-l pricepea, chiar mi-au starnit mila si m-au facut sa ma intreb cine a impins-o sa se apuce de politica fara un minim bagaj intelectual : a fost ideea ei, a fost ambitia marelui carmaci, a fost slugarnicia celor din conducerea PD-L ? In fine, nu mai conteaza…Fata s-a facut de ras, aratand ca de la modeling si umblatul prin discoteci si pana la a vorbi despre lucruri serioase este o distanta astronomica.
Cazul Elena Basescu redeschide dezbaterea despre nepotism in politica romaneasca. Au mai fost si mai sunt cazuri, inclusiv in PSD, la nivel central si la nivel local. Eu cred ca este nevoie de o abordare echilibrata a acestei chestiuni.
Nu cred ca vreunui cetatean roman i se poate interzice dreptul de participare la viata publica doar pentru ca este fiu, fiica, sot, sotie, sora sau frate, nepot sau nepoata a unui alt om politic. E valabil si pentru Elena Basescu.
Pe de alta parte insa, nu este corect sa abordam carierele politice ca niste mosteniri. Deci fiecare are dreptul la afirmare, sub conditia sa fie echipat intelectual si sa performeze. Iar afirmarea trebuie sa urmeze treptele firesti de evolutie intr-o organizatie politica sau structura de orice alta natura. Cand sari direct la functia de secretar general doar pentru ca esti fata lui tata, in aplauzele unanime ale Hitlerjugend-ului PDL-ist, nu e in ordine.
A doua tema: „tonomatele din presa”. Traian Basescu a descoperit presa de tip tonomat doar atunci cand unii au inceput sa-l critice. Este penibil! Cei plimbati pe la Neptun pe banii statului (apropo, nici acum nu stim cat a costat acea excursie!), pentru ca apoi sa teoretizeze intelepciunea tatucului salvator impotriva democratiei reprezentative, nu erau „tonomate”, nu-i asa? In special Catalin Avramescu, cel cu privirea cam fixa, marele razboinic impotriva celor 322 de „listaci”…Un „tonomat” in care Traian Basescu va fi bagat si euro dar si leii contribuabilului roman, numindu-l, pentru ca muzica tonomatului suna bine urechilor lui, consilier de stat in Administratia Prezidentiala. Si exemplele ar putea continua…Se vede ca pentru Traian Basescu, unele „tonomate” sunt bune, altele proaste…
In rest, nu pot decat sa fiu de acord cu ce scrie Chinezu: Sa nu ii puneti pistolul in mana lui Traian Basescu. Ar apasa pe tragaci in secunda doi!

Un excelent raport despre izolarea Romaniei sub “doctrina Basescu”, din pacate discutat mult prea putin

Un raport excelent despre politica externa a Romaniei sub zodia Basescu a publicat, saptamana trecuta, Institutul Social Democrat „Ovidiu Sincai”, condus de Adrian Severin. Raportul, care poate fi citit aici, se intituleaza sugestiv „Efectele doctrinei Basescu: izolarea internationala a Romaniei”. Din pacate, presa a preluat mult prea putin din continutul lui…Pentru ca fiecare tema merita discutata si disecata in parte: de ce Romania nu a reusit sa-si construiasca un profil de „jucator european” dupa aderare? De ce politica externa nu a avut ca obiectiv si, sau in primul rand, securitatea energetica a tarii ? De ce relatiile cu Moldova s-au deteriorat la un nivel inacceptabil, desi Traian Basescu a sprijinit in mod activ realegerea comunistului Voronin ca Presedinte? De ce relatiile cu Federatia Rusa sunt, practic, inexistente? Care este valoarea reala a „axei” „Washington-Londra-Bucuresti”???

8 Martie la Sieu si Botiza

N-am apucat sa spun „La multi ani !” doamnelor si domnisoarelor care citesc acest blog, cu ocazia zilei de 8 martie, dintr-un motiv simplu…Am sarbatorit Ziua Femeii in comunele Botiza si Sieu din Maramuresul istoric. Acolo primarii nostri – Ioana Trifoi din Botiza si Valentin Tuvene din Sieu (in fotografie) – s-au dovedit excelenti organizatori ai zilei de 8 martie, chemandu-si concetatencele la o masa buna si la un spectacol de calitate, sustinut, printre altii, si de maestrii cantecului maramuresean Titus Perse si Dumitru Dobrican.
A fost frumos…N-am mai pupat de multa vreme atatea femei ca in ziua de 8 martie 2008…