Cum arata tabloul de joc? Si unele precizari…

 

 

M-am așteptat ca această campanie electorală să aibă forme urâte de manifestare, ținând cont și de disperarea pedeilor care știu foarte clar că vor pierde alegerile din 9 decembrie. Nu m-am așteptat nsă la două lucruri. Anume, ca implicarea unor instituții ale statului, care ar fi trebuit să fie în afara politicii, să fie atât de brutală, pe față, fără nici un fel de subtilități pe de-o parte, iar pe de altă parte ca manipularea politică să atingă cele mai joase cote. 

De fapt ziua de ieri ne-a arătat că vectorii de atac ai băsiștilor în campania electorală sunt instituțiile teoretic ale „statului de drept”, transformate în bastioane de rezistență împotriva schimbării. Cum altfel s-ar putea „citi” demersul Agenției Naționale de Integritate, care în prima zi de campanie a dat publicității un număr de comunicate extrem de discutabile despre 4 demnitari din Guvernul României.  Nu mai reiau aici toate explicațiile pe care le-am dat în ceea ce privește cazul meu. Semnificația politică a demersului este însă foarte limpede. PD-ului trebuia să i se ofere „muniție” în prima zi de campanie electorală.

Încercarea de manipulare este mai mult decât evidentă. Spre exemplu, sunt întrebat de către o televiziune de casă a PD-ului de ce îl atac pe Horia Georgescu în condițiile în care ambasadorul Statelor Unite ar fi spus că orice afectare a funcționării ANI ar pune în pericol parteneriatul strategic româno-american. Eu spun că  parteneriatul strategic româno-american n-are nicio legătură cu persoana lui Horia Georgescu. Brusc mi se reproșează că sunt anti-american, deși de-a lungul vremii am fost un susținător ferm al respectării tuturor angajamentelor cuprinse în parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite. Care angajamente nu știu să includă și persoana președintelui ANI. Și nici nu mi s-ar părea firesc ca la acest nivel să vorbim despre asemenea lucruri.

Manipularea pe filiera presei băsiste dă ca un fapt cert că eu aș fi cerut modificarea legii ANI, deși cine citește interviul pe care l-am dat în primăvară „României libere” vede foarte limpede că tot ce am spus a fost că e nevoie de un examen critic al funcționării acestei instituții, ca și a altora. Și îmi mențin punctul de vedere. Nu cred că există instituții în România care să fie declarate a priori imuabile. Iar ceea ce s-a întâmplat în această săptămână arată că cel puțin Agenția Națională de Integritate are nevoie de un asemenea examen critic.  

Tabloul de joc arată cam în felul următor: există instituții în care regimul Băsescu și-a lăsat oameni, ca ANI. Aceste instituții lansează teme de atac, sub falsul pretext că ar acționa în numele statului de drept, propaganda băsistă preia și amplifică aceste teme, iar orice contra-reacție este imediat interpretată de aceeași propagandă în paradigma atacului împotriva statului de drept sau a relației noastre cu puterile occidentale. Am văzut acest film și la referendumul pentru suspendarea președintelui.

Eu cred că este nevoie în perioada următoare de un efort mult mai intens de comunicare, în primul rând cu partenerii externi. Înțeleg preocuparea lor pentru funcționarea justiției și combaterea corupției în România, dar ei nu pot cauționa comportamente abuzive ale unor instituții, așa cum a fost demersul ANI de vineri, fără a risca o masivă pierdere de credibilitate. Statul de drept nu poate fi clădit pe practici de poliție politică și nici pe manipulări, ci pe instituții care, într-adevăr, își exercită corect și imparțial rolul, urmând niște principii democratice de funcționare și nu implicându-se în jocul politic.