Un clip foarte inspirat a difuzat una din televiziunile de stiri mai zilele trecute…L-am gasit pe youtube si m-am gandit sa vi-l arat. Sigur, unii observatori mai critici se vor grabi sa remarce ca unele poze similare ca atitudine tin de un anumit exercitiu al autoritatii de stat, de reprezentarea relatiilor internationale ale Romaniei. Pe ansamblu insa, mie mi-a placut clipul, pentru ca el suprinde un paralelism de esenta in conduita politica. Base ar fi fost, foarte probabil, fericit sa fie in postura lui Ceausescu…E adevarat, istoria se repeta….
Privind poza de mai sus, care reflecta o anumita conceptie despre campania purtata pentru Parlamentul European, veti intelege poate de ce am ales sa parasesc discret PSD.
Nu e vorba doar de faptul ca Vanghelie ajunge sa spuna ca avem nevoie de oameni ca Severin…
Sa fim bine intelesi, eu n-am nimic cu Vanghelie. Am vazut ca unele stiri de presa spuneau ca am plecat din PSD din cauza lui. Gresit. Cu Marian am avut intotdeauna relatii civilizate, exceptand acele momente cand eu am considerat ca “sare calul” si cand l-am taxat public (de pilda cand urla pe coridoare ca Baniciou e homosexual, ceea ce mi s-a parut inacceptabil pentru relatiile intr-un partid politic. Sigur, Banicioiu a uitat acest episod. Acum e bun prieten cu Marian. Doar e vorba de functii…).
Problema de fond este un anumit tip de inversare a valorilor intr-o structura politica…E o sfidare a bunului simt sa concepi afise in care Vanghelie sau primarul Piedone (caruia tocmai i s-a anulat permisul de conducere la Pitesti) il recomanda pe Adrian Severin…
Imi pare rau pentru Adrian Severin. Pentru faptul ca este nevoit sa se supuna acestei umilinte publice pentru mandatul sau in Parlamentul European.
Dar despre inversarea ordinii de valori in societatea romaneasca vom mai avea prilejul sa vorbim…
Habar nu aveam ca exista o Zi Mondiala a Internetului, ce-i drept inca nerecunoscuta de ONU, care se sarbatoreste pe 18 mai. Am aflat de ea de pe blogul lui Rares Manescu. Intamplator, dar foarte potrivit, Ziua Mondiala a Internetului a coincis cu ziua in care am numarat 38 de ani…Cred ca e un semnal ca trebuie sa fiu mai serios in a scrie pe blog…Promit.
Am decis astazi sa renunt la calitatea de presedinte/sef al Departamentului de Sinteza si Comunicare Publica al Partidului Social Democrat. Totodata, am decis sa renunt si la calitatea de membru al Consiliului National si de membru al Organizatiei PSD Maramures, filiala Viseu de Sus.
Nu este o optiune usoara, tinand cont de faptul ca ultimii opt ani i-am petrecut muncind efectiv pentru acest partid, in calitate de consilier, analist politic, deputat, europarlamentar. Sunt cateva mii de pagini (si orele de munca aferente) prin care sper ca am contribuit la modernizarea doctrinara a stangii romanesti, la conectarea ei cu social democratia europeana. Au fost ani frumosi, a fost o experienta interesanta, cu multe impliniri dar si cu multe dezamagiri si sperante inselate. Probabil ca zona cea mai delicata a politicii romanesti ramane cea a caracterelor…
Ar fi poate multe de spus despre cum a evoluat partidul din 2001 si pana acum. Daca schimbarea lui a fost una in bine, pe masura asteptarilor si ideilor noastre. Poate alta data, poate intr-o carte care sa surprinda directiile de evolutie (sau involutie) a politicii romanesti din ultimii ani…
Deocamdata, proiectele mele personale nu mai sunt compatibile cu calitatea de membru al PSD. Vreau ca aceasta despartire sa fie una discreta, nu un divort in stil italian, asa cum ne-au obisnuit politicienii, mai ales ca sunt multi oameni in PSD pe care ii stimez si la a caror prietenie tin.
