Primari din primul tur

Așadar puterea a făcut prima modificare a legislației electorale, în interes propriu, am spune noi. Cu ceva efort din partea parlamentarilor puterii, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Care proiect de lege, dacă ne amintim foarte bine cuvântarea președintelui UDMR, domnul Kelemen Hunor, la congresul pediștilor, făcea parte, alături de altele ca regionalizarea sau statutul minorităților naționale, dintre condițiile puse de UDMR pentru continuarea participării la majoritatea parlamentară ce susține guvernul Boc.

Mai întâi, o observație de principiu: România a intrat, din păcate, într-un ciclu în care legislația electorală începe să fie schimbată din 4 în 4 ani în funcție de interesele conjuncturale ale partidelor, mai ales ale celor aflate la putere și în funcție de diferitele presiuni propagandistice (vezi cazul votului uninominal).

În 2008, un număr de președinți de Consilii Județene, de diverse culori politice, s-au gândit că impunerea alegerii directe dintr-un singur tur pentru această funcție le-ar da posibilitatea să câștige mai comod leadership-ul județelor respective. „Baronizarea” partidelor a permis ca acest punct de vedere să prevaleze, deși el nu avea nici o logică democratică și cu atât mai puțin administrativă.

În 2012, calculele electorale ale PDL și UDMR indică avantaje pentru votul într-un singur tur la primari. În cazul PDL este vorba de conservarea unui anumit capital numeric. În cazul UDMR de maximizarea lui și în localități în care populația maghiară, chiar dacă nu este majoritară, se apropie totuși de 30%. Oricât ne-ar explica premierul că alegerea din primul tur a primarilor ține de principiul simetriei în raport cu președinții Consiliilor Județene, schimbarea este totuși una conjuncturală.

Faptul că în modificarea legislației electorale se judecă în acești parametri și că s-a deschis apetitul de a re-reglementa din 4 în 4 ani toate chestiunile care țin de sistemul electoral, nu e de bun augur. O țară nu-și poate concepe nici organizarea instituțională, nici sistemele electorale în funcție de cum stă mai bine sau mai prost un partid sau altul în sondajele de opinie. Germania și-a construit sistemul electoral o dată și bine după refondarea Republicii Federale și nu l-a mai schimbat de atunci. Dar, mă rog, asta rămâne o temă de reflecție pentru generații politice mai responsabile decât cea de astăzi.

Dintr-un anumit unghi tactic, votul de astăzi din Camera Deputaților este benefic pentru Uniunea Social Liberală. Pentru că el obligă practic cele două partide să meargă de jos până sus pe liste comune la alegerile locale. Sigur, puterea pedistă mizează pe faptul că acesta va fi un proces dificil și că în multe locuri PSD și PNL vor prefera candidaturi separate. Sunt convins că puterea va depune eforturi considerabile, pe canale specifice, pentru a activa în ambele partide de opoziție orgolii și ambiții locale. Însă, în momentul de față, listele comune devin un imperativ pentru câștigarea alegerilor. De la Asuaju de Sus și până la Municipiul București.

De aceea, inițiative precum cele anunțate de Dan Motreanu, anume de a modifica protocolul Uniunii Social Liberale, impunând candidaturi și liste unice la nivelul întregii țări trebuie salutate.