Baia Mare: câteva observații la cald

 Cătălin Cherecheș a câștigat din primul tur funcția de primar al municipiului Baia Mare. Pe locul doi s-a clasat un independent, dar fost PSD-ist, Mircea Dolha, cu aproape 23%. În timp ce PD-ul a obținut doar 13% din opțiunile alegătorilor. Câteva observații „la cald.”

În primul rând, cu un candidat bun, Uniunea Social Liberală funcționează, chiar dacă ne explică unii că sigla USL are notorietate sau nu. Sigur, de la București alegerile din Baia Mare se văd un pic simplist. Lumea nu cunoaște peisajul politic local. Competiția pentru funcția de primar nu era dorită de nimeni, în afară de candidatul care a câștigat. Filialele locale ale tuturor partidelor și-ar fi dorit probabil, din suflet, ca această înfruntare electorală să fie amânată până în 2012. Dintr-un motiv simplu: lipsa de candidați cu șanse. Pe de altă parte, „independentul” plasat pe locul doi, tocmai ce fusese exclus din PSD, pierzând și funcțiile de viceprimar și de președinte al organizației muncipale Baia Mare a acestui partid. Însă trecuse un interval de timp prea scurt pentru ca cel puțin o parte din filiala băimăreană a social-democraților să nu rămână atașată de el.

Rezultă de aici o a doua concluzie. Ideea pe care am enunțat-o acum câteva luni, anume că în construcția USL trebuie să prevaleze în primul rând interesele naționale și mai puțin interesele și orgoliile locale e validă. Dacă nu ar fi existat candidatura lui Mircea Dolha și dacă atât organizația PSD, cât și cea PNL și-ar fi turat la maxim motoarele în campania lui Cătălin Cherecheș, scorul ar fi fost în mod logic de peste 70%. Din păcate au existat și aici – și cred că vor exista și în alte părți – calcule locale meschine.

Nu pot să nu remarc tendința unei zone din media, dar și a activiștilor online de a reinterpreta victoria de la Baia Mare în defavoarea noastră: că, de fapt, iată USL n-a luat 60%, ci 50%, că participarea la vot a fost mică, ceea ce înseamnă un blam al populației la adresa tuturor partidelor. Unele dintre aceste teme au fost clar direcționate spre posturi de televiziune aservite puterii sau care se pregătesc să devină obediente în raport cu aceasta, altele propagate online chiar de unii care-și spun simpatizanți liberali sau simpatizanți social-democrați.

Că puterea poartă un război propagandistic cu noi, nu mă miră. Mi se pare însă îngrijorător faptul că unii dintre cei pe care mizăm intră prea ușor în tipurile de framing the debate pe care Cotroceniul și PD-iștii încearcă să le facă: că USL e slab, e necunoscut, că n-are substanță, că liderii săi sunt doar la televizor. În fine, în mod particular, că PNL s-a deplasat spre stânga și că pierde electorat de dreapta în favoarea PD-ului. Dar despre tot acest evantai pe care l-aș numi „temele contra opoziției”, în zilele următoare.

P.S. În context, înțeleg destul de greu preocuparea CCSB de a măsura autoidentificarea ideologică a votanților PNL, în condițiile în care nu e o cercetare aprofundată, care, de pildă, să verifice concordanța dintre elementele de autoidentificare și întrebări de tipul „vreți ca statul să creeze locuri de muncă?” Pentru că atunci s-ar putea să avem surprize legate de ce înseamnă pentru respondenți dreapta, centru și stânga.